Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
 

Totul despre Culturism

 

Grasimile

Numite şi lipide grăsimile sunt substanţe cu roluri complexe în organism : rezerve concentrate de energie,izolaţie termică şi împotriva şocurilor, solvent pentru transportul vitaminelor liposolubile(A, D, E, K) furnizor de acizi grasi esentiali, fara de care corpul nu poate functiona Fara grăsimi nu s-ar putea sintetiza diferite substante, printre care si hormonii, testosteronul de exemplu. Grasimile produc prin ardere aproximativ 9 calorii.
Necesarul de grăsimi

Din moment ce grăsimile au rolul lor în organism, ele trebuie consumate în anumite cantităţi. Insa avand in vedere ca furnizeaza 9 calorii pe gram, pot fi un factor important in depasirea numarului de calorii optim zilnic si deci in acumularea de tesut adipos. Pentru cei sportivii care fac exercitii cu greutati, maxim 15-20% din caloriile zilnice pot proveni din grasimi.
Tipuri de grasime

Odata consumate, grasimile sunt digerate si trasnformate in acizi grasi si glicerina. Acizii grasi, dupa structura lor chimica impart grasimile in :

* grăsimi saturate - se gasesc in produce animale cum ar fi carnea rosie, carnea de pui sau gaina, oua, lapte si derivate, uleiuri tropicale. Acesta este tipul de grasime care se depune in artere cu colesterolul rau, LDL, contribuind la producerea bolilor circulatorii si de inima si a unor tipuri de cancer. Se recomanda ca maxim 10% din grăsimi sa provina din acizi grasi saturati.
* grăsimi polinesaturate - se gasesc in peste si uleiuri vegetale cum ar fi uleiul de floarea soarelui si de porumb, furnizeaza acizi linoleic si linolenic, esentiali pentru organism
* grăsimi mononesaturate - se gasesc in uleiuri vegetale- masline, arahide- acestea trebuie sa predomine in alimentatie.

Acizii grasi esentiali omega 3 si omega 6 ce formeaza grasimile polinesaturate si mononesaturate ajuta la mentinerea sanatatii incheieturilor, a parului, pielii si a nivelurilor hormonale, si chiar a castigurilor de masa musculara si arderea grasimilor. Dozele recomandate sunt de 5-15 grame pe zi. Se pare ca o sursa foarte buna este uleiul de seminte de in. Acesta mai are si alte calitati extraordinare care il promoveaza in topul suplimentelor.



Colesterolul este un component natural al tesutului animal. Contrar aluziilor de pe diferite produse vegetale(de exemplu " ulei fara colesterol "), acestea nu contin si nu au continut vreodata colesterol. Colesterolul intra in compozitia hormonilor, dar in exces, si in combinatie cu alti factori negativi, poate provoca diferite probleme de sanatate, mai ales ale aparatului cardiovascular.

Trigliceridele. Sunt principala sursa atat din alimentatie cat si din grasimea depozitata in organism. Ele se imapart in doua tipuri.

Glicerina. Nu este o grasime, ci un alcool, dar cu proprietati asemanatoare atat carbohidratilor cat si grasimilor. Este utilizata in diferite suplimente fara grasime. Fosfolipidele. Sunt grăsimi foarte importante pentru integritatea celulelor, mai ales a celor hepatice, cat si in trasnportul celorlalte grăsimi si ale colesterolului. Probabil cea mai cunoscuta si importanta este lecitina, care se gaseste in oua, ficat, soia, alune si germeni de grau.

Sterolii- sunt grăsimi cu functii importante in organism, mai ales in sistemul hormonal. Colesterolul este un sterol, de asemenea vitamina D.
Surse de grasime

Cele mai bune surse de grasime sunt grasimea de peste si uleiurile de masline, rapita si arahide. Neutre pot fi considerate grasimile din floarea-soarelui si alte plante. Trebuie evitate grasimile de origine animala cat si grasimile prajite.
Se recomanda consumul grasimilor in forma cruda, nepreparate termic.

Consumul grasimilor este crezut de ani de zile ca fiind singurul responsabil pentru surplusul de grasime al corpurilor noastre. Un segment intreg din industria dietetica s-a format pe premiza ca daca vom reduce grasimea din alimentatie, nu ne vom ingrasa. Toata lumea, de la dieteticieni pana la oameni preocupati de sanatatea lor, si chiar unii culturisti, au cazut plasa acestui mesaj simplist.

Din fericire, stim mai bine acum. Majoritatea culturistilor de azi inteleg ca schimbarea tipurilor de grasime din dieta este la fel de importanta ca micsorarea cantitatii de grasime consumata. Unele grăsimi TREBUIE mancate. Cercetarile demonstreaza ca, consumarea anumitor grăsimi pot ajuta un culturist sa pastreze mai multa masa musculara in timp ce este pe regim de slabire, sa accelereze pierderile de grasime, sa imbunatateasca performanta sitemului nervos si chiar sa si construiasca "lean muscle mass".

Exista doua tipuri principale de grasime: saturata si monosaturata. Grasimile ce sunt monosaturate sunt "bune", in timp ce grasimile saturate sunt daunatoare. Aceste etichetari sunt prea simpliste pentru a explica rolul grasimii in dieta, dar este o modalitate eficienta de a explica culturistilor, ca grasimile monosaturate sunt "bune", devreme ce acest grup poate avea efecte benefice asupra fizicurilor musculoase.

Grasimile "rele": grasimile saturate Grasimile saturate tind sa fie solide la temperatura camerei. Exemple de mancaruri ce contin un grad ridicat de grăsimi saturate includ untul, grasimile din carne si (surprinzator) uleiurile obtinute din cocos si palmieri. Acestea sunt grasimile ce ingrasa si trebuie restrictionate sau eliminate din dieta.

Culturistii nu au nevoie sa consume grăsimi saturate. De fapt, o dieta fara grăsimi saturate ar fi santoasa, dar nerealistica, tinand cont ca se gasesc in aproape orice tip de carne. Scopul tau ar trebui sa fie minimizarea consumului de grăsimi saturate bazandu-te pe piepti de pui si curcan, peste, ca surse primare de proteine. Carnea rosie este acceptabila, daca alegi bucati cu putina grasime. Aceste surse sunt bogate in proteine si sarace in grăsimi saturate. Alte surse, cum ar fi pulpe de pui si curcan sau anumite parti de vita contin mai multe grăsimi saturate. Pentru culturisti si cei care cauta mancaruri cat mai sanatoase, este bine sa le manace doar ocazional. Sfatul nostru: minimizeaza consumul de grăsimi saturate in timp ce iti asiguri cantitatea de proteina necesar corpului pentru dezvoltarea musculara.

Grasimile "bune": grasimile nesaturate Grasimile nesaturate tind sa fie lichide la temperatura camerei. Mai sanatoase decat cele saturate, grasimile nesaturate pot fi clasificate in monosaturate si polinesaturate. Grasimile polinesaturate includ omega-3s si omega-6s. Iata la ce sunt si nu sunt bune aceste grasimi!

Grasimile monosaturate: cercetarile arata ca grasimile monosaturate nu ingrasa la fel de mult ca grasimile saturate. Ele impiedica cresterile bruste si ridicate de insulina, cand cantitati mari de carbohidrati sunt consumati. Totusi, numarul de calorii dintr-un gram de grasime monosaturata este de mai mult de doua ori mai mare decat cel continut de un gram de carbohidrati(9 calorii fata de 4).

Doua surse bune de grăsimi monosaturate sunt uleiul de masline si alune. Untul de arahide complet natural a devenit o mancare populara printre culturisti- in ciuda continutului ridicat de grasimi, are o cantiate ridicata de grăsimi monosaturate. De asemenea, uleul de masline este considerat ca un subtitut bun pentru majoritatea uleiurilor vegetale si are avantajul de a fi bogat in antioxidanti "polyphenols".

Omega-3 grăsimi polinesaturate Consumul suficient de grăsimi bogate in omega-3 este crucial pentru culturisti, si noi recomandam suplimentarea cu ei pentru a obtine tot ceea ce ai nevoie. Omega-3s sunt esentiali, inseamnand ca trebuie inclusi in dieta- fie din mancare sau suplimente- pentru ca organismul tau nu poate sa-i fabrice. Acizii omega-3s pot schimba tendinta metabolismului de stoca grasimile in a le folosi pentru energie si pot chiar stimula arderea grasimii corporale.

De asemenea, cercetarile arata ca acizii omega-3s au un efect de conservare a masei musculare. De aceea, culturistii ce micsoreaza nr. de calorii, pregatindu-se pentru o competitie, pot beneficia de pe urma consumului de mancaruri bogate in omega-3s. De fapt, culturistii profesionisti consuma adesea destule uleiuri de in, peste, nuc si acid docosahexaenoic(DHA) in timpul acestor faze.

Un alt beneficiu al suplimentarii cu omega-3s este protejarea incheieturilor. Acizii omega-3s pot apara incheieturile impotriva inflamatilor cauzate de antrenamentele dure.

In plus, acizii omega-3s pot fi benefici culturistilor aflati pe diete cu putina grasime. Acizii omega-3s vin sa mentina masa musculara in ciuda nivelurilor scazute de hormoni steroidici cauzate de aceste tipuri de dieta. O alta grija asociata dietelor cu putina grasime este posibilitatea aparitie depresiei. Uleiurile de peste, capsulele cu ulei de peste sau capsulele DHA sunt eficiente in marirea nievlului de DHA; uleiul de in nu este la fel de puternic in aceasta privinta. Totusi, uleiul de in poate fi consumat mai usor decat cel de peste, datorita faptului ca nu are nici un gust. Are de asmenea o concentratie dubla de acizi omega-3s pe lingurita(55% versus doar 30% pentru uleiul de peste). Recomandarea uzuala este fie de 40g de ulei de in pe zi sau 6g pe zi de ulei de peste continand 30% omega-3s.

Omega-6 grăsimi polinesaturate Cea mai abundenta sursa de grasime polinesaturata este uleiul vegetal, ce este bogat in acid linoleic, un acid omega-6s esential. Din nefericire, majoritatea uleiurilor vegetale contin multi prea multi omega-6s si multi prea putini omega-3s, creand o imbalanta in dieta. De vreme ce majoritatea oamenilor consuma mai multi omega-6s decat au nevoie, suplimentarea cu ei este inutila.

MCTs
Iata o categorie speciala de grasimi, ce sunt denumite trigliceride medium-catenate(MCTs) Arata ca grasimea dar sunt arse de catre organism precum carbohidratii. Conform cercetarilor, grasimile MCT pot ajuta la arderea grasimii, dar doar cand inlocuiesc cantitati mari(cam 60g) de alte grăsimi din dieta. Insa, procedand asa este impractic.

Totusi, exista dovezi ca suplimenatrea cu ulei MCT poate micsora apetitul. In mod interesant, lucrurile ce ridica temperatura organismului, ca efedrina, cafeaua, proteinele si exercitiul, micsoreaza de asemenea apetitul. MCT-ul are un efect termogenic ce poate cu adevarat sa contribuie la controlul apetitului. Doza recomandata de MCT pentru reglarea apetitului este de doua linguri luate cu o ora inainte de mese.
Concluzie

Indiferent de cat de atent esti cu dieta personala de culturist, intotdeauna poti sa beneficiezi daca esti si mai atent. Nu subestima importanta grasimilor din dieta si rolurile diferite pe care le joaca in organism. Asigurati cantitatea de grăsimi necesara pentru a beneficia de avantajele oferite de grasimi.
Sursele de proteine si grasimea

O intelegere buna a grasimilor este binevenita cand alegem o sursa de proteine. De exemplu, 55% din caloriile carnii rosii provin din grasime, majoritatea saturata, existand o posibilitatea mai mare de a se depune decat puiul(cu 18%-40% calorii provenite din grasime depinzand de metoda de gatit) sau peste(cu7%-25%). Chiar si carnea usoara de vita contine 44% calorii din grasime. Ia masuri speciale pentru a reduce cantitatea de grasime din carnea de vita prin taierea grasimii vizibile si scurgerea uleiului produs prin gatire. Culturistii aleg intotdeuna ca sursa de proteina carnea alba(pieptul de pui contine doar 18% calorii din grasime si pieptii de curcan doar 5%).

O sursa de proteina unde grasimea nu este o problema este pestele. De exemplu, doar 7% din caloriile codului provin din grasime. Chiar si unele specii ce contin mai multa grasime, cum ar fi somonul, sunt o alegere buna datorita continutului ridicat de acizi omega-3s.

Daca te deranjeaza sa suplimentezi cu capsule continand ulei de peste, incearca sa mananci peste de mai multe ori pe saptamana. Printre pestii bogati in acizi omega-3s enumeram macroul, tonul, somonul, heringul, pastravul etc.